Pensie privata
Problema sistemelor nationale de pensii se agraveaza din ce in ce mai mult, in tot mai multe tari din lume.Reforma pensiilor in lume
Problema sistemelor nationale de pensii se agraveaza din ce in ce mai mult, in tot mai multe tari din lume. Sistemele de pensii pay-as-you-go (PAYG), bazate exclusiv pe solidaritatea dintre generatii, se confrunta cu probleme tot mai dificil de rezolvat. Originea acestora se afla in evolutia si tendintele demografice privind imbatranirea populatiei concomitent cu reducerea natalitatii, cresterea duratei medii de viata, inflatie, in costurile tot mai mari necesitate de perioada post-activa, in pensionarea timpurie, in cresterea calitatii vietii si, nu in ultimul rand, in reducerea ratei de dependenta (respectiv scaderea numarului de contribuabili si cresterea numarului pensionarilor).Tendinte
Cu astfel de situatii se confrunta majoritatea tarilor lumii. Daca ne referim numai la Uniunea Europeana, schimbarile demografice vor remodela intreaga economie si societate. Tendintele rezultate din reducerea natalitatii, cresterea duratei medii de viata si a sperantei de viata la nastere, precum si imbatranirea generatiei "baby-boom" contribuie la fenomenul de imbatranire a populatiei. In acelasi grup de tari se estimeaza ca, intre anii 2005-2050, se va modifica fundamental structura populatiei pe grupe de varsta. Cei cu varste de peste 65 de ani vor reprezenta in anul 2050 peste 30% din totalul populatiei, fata de 17% in prezent, in timp ce ponderea populatiei de 24 de ani, se va reduce in acelasi interval de timp, de la 30% la 23% (Vezi The European Commission ‘s magazine on employment and social affairs, Social Agenda, A Europe of all Ages, May 2005). Acest proces va fi asemanator in multe alte tari, Japonia si Coreea de Sud fiind primele in acest clasament.Presiuni
Sursele de finantare a pensiilor difera substantial de la o tara la alta, in functie de legislatiile nationale, precum si de situatia economica si sociala a fiecareia. In cele mai multe tari, sursa principala o reprezinta contributia persoanelor angajate care se constituie intr-un fond central din care se platesc aproape imediat pensiile cuvenite pensionarilor. Asadar, este vorba de o redistributie a veniturilor, principiu pe care se bazeaza sistemul PAYG. Dat fiind marile probleme legate de insuficienta fondurilor astfel colectate pentru a plati pensiile, multe tari au luat in considerare reforma sistemelor nationale de pensii prin care raspunderea pentru veniturile din perioada post-activa nu mai revine numai statului, ci si angajatorului si angajatului.Planuri si masuri
Alaturi de aceste masuri, in paralel se trece la cresterea varstei de pensionare, reducerea beneficiilor acordate de stat si trecerea catre administrare privata, dar strict supravegheata. Alte solutii care se intalnesc deja in special in tarile dezvoltate constau in pensionarea in etape, adica trecerea de la perioada activa cu un program normal la cea de pensionare treptat, printr-un program flexibil sau program redus pe o anumita perioada de timp, pentru a avea o mai mare populatie ocupata. Acest lucru ajuta cel putin din doua motive: persoanele respective nu devin din producatori de venituri - consumatori ai bugetelor de asigurari sociale, dimpotriva, continua sa produca, contribuind astfel la bugetul asigurarilor chiar daca, evident, cu o cota mai mica. Incurajarea cresterii natalitatii, eforturi mai mari pentru formarea profesionala, cresterea flexibilitatii fortei de munca si reducerea somajului reprezinta alte masuri care sunt luate in considerare. Cresterea natalitatii creeaza necesitati suplimentare la nivelul familiei, care trebuie acoperite printr-o politica sociala adecvata, precum: suport pentru ingrijirea copilului, plata totala sau partiala de catre stat sau angajator a creselor, program part-time pentru ambii parinti pana la o anumita varsta a copilului, acceptandu-se in paralel de catre angajatori ideea de a afecta cariera parintilor. Alaturi de toate acestea, incurajarea imigratiei creeaza posibilitatea unor contributii viitoare, dar aduce cu sine si alte probleme complexe carora tarile primitoare trebuie sa le faca fata, printre care integrarea in noua societate este una dinte cele mai importante.Scopuri
Scopul principal al unui sistem de pensii este acela de a ajuta populatia sa realizeze o alocare echilibrata a resurselor financiare de-a lungul vietii cetatenilor. Acest lucru se realizeaza prin transferarea unei parti a resurselor din perioada activa in perioada post-activa. Trecerea la reforma este in primul rand o decizie politica, dar care are la baza atat obiectivele pe termen lung (si uneori prea mult pe termen scurt!), cat si elemente cu caracter economic si social. Reformele reprezinta un proces greu de realizat si de implementat, deoarece principala problema o reprezinta finantarea deficitului ce se creeaza prin trecerea de la sistemul PAYG - bazat pe redistribuirea veniturilor; la noul sistem bazat pe investitii si economii. Banca Mondiala, care a dovedit preocupari constante pentru definirea unui sistem cat mai eficient, sustine un model de reforma bazat pe trei piloni, in care este combinata raspunderea celor trei parti mentionate: Pilonul I - consta in pensia oferita de Guvern si are menirea de a acoperi un nivel minim al veniturilor necesare traiului, uneori independent de nivelul contributiei pe perioada activa; este un sistem obligatoriu; Pilonul II - presupune administrarea privata a unei parti din contributia platita pentru pensie de angajator si angajat (in unele tari, aceasta este chiar in sistem de pensii ocupationale); Pilonul II este obligatoriu; Pilonul III - reprezinta o pensie suplimentara optionala creata din contributia angajatului si al carei scop este cresterea veniturilor la pensie. Pilonul II si III presupun administrarea pensiilor in sistem privat. In realitate, fiecare tara isi creeaza si/sau isi ajusteaza propriul sistem de pensii, in functie de situatia specifica, privita sub multiple aspecte: evolutii si perspective demografice, situatia economica si financiara, sistemul fiscal si altele. Pentru a avea succes, este necesara o abordare sistemica, unitara a intregului proces de reforma.Legislatie
Unele tari au elaborat legislatia si au trecut la implementarea unui sistem diferit de PAYG, de exemplu Chile, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria etc. Altele considera necesitatea reformarii sistemului de pensii folosind modelul propus sau apeland la alte modele, precum Coreea de Sud, Thailanda, Noua Zeelanda, Turcia, Slovacia, Romania. Din experientele tarilor care au trecut deja la acest sistem pot fi desprinse cateva coordonate: nivelul pensiilor de stat poate fi pastrat la un nivel minim; este necesar un cadru legislativ initial, de cele mai multe ori el se modifica ulterior; spre exemplu, in Polonia, legea care reglementeaza pensiile pentru Pilonul II a suferit circa 230 de modificari fata de forma initiala; reformele pot fi facute gradual, asa incat socul nevoii de finantare sa fie redus la minimum, gasindu-se metode alternative de finantare (sume obtinute din privatizare, imprumuturi interne sau externe); trecerea de la sistemul "defined benefit" (DB) prin care se promit sume bine definite, clare a fi platite in perioada de pensionare, la "defined contribution" (DC) prin care se stabileste nivelul contributiei, dar nu sunt garantate sumele ce vor fi platite sub forma rentelor; modelul olandez actual reprezinta un exemplu de succes pentru aplicarea DB, iar modelul polonez, de implementare a DC; crearea unor conditii incurajatoare pentru stimularea economisirii prin legislatia fiscala (pentru cea obligatorie si pentru cea optionala); necesitatea unei legislatii care sa asigure transparenta, supravegherea, controlul, siguranta, eficienta: reglementari clare pentru protectia consumatorului, responsabilitati pentru administratorii de fonduri, vanzatori, abordare coerenta si consistenta atat la nivel de produs, cat si la nivelul canalelor de distributie; protectia financiara a clientului prin accesul larg la sistemul nou de pensii si un raport de inlocuire adecvat. Ca succese deosebite privind sistemul de pensii pot fi mentionate tari ca Olanda si tarile scandinave, care au avut ca element de baza comun in strategia lor o varietate de politici bazate pe reducerea la maximum a somajului, o echilibrare a distributiei veniturilor si performanta economica substantiala alaturi de cresterea salariilor minime.Consecinte
Consecintele unui sistem de pensii echilibrat se vor regasi la nivel macroeconomic si microeconomic. Iata numai cateva dintre ele: eliminarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale; stimularea cresterii economice prin investirea sumelor acumulate in economie, crearea de noi locuri de munca, reducerea somajului; economiile populatiei ajuta la cresterea pietelor de capital - activele mobilizate cresc si sprijina dezvoltarea unor proiecte mari si pe termen lung la nivel macroeconomic; reforma pensiilor ajuta la o reforma a pietei muncii. Indiferent de modelul de reforma adoptat, este foarte importanta existenta unui tratament fiscal adecvat care va permite sustenabilitate, va crea un echilibru al soldului pe termen scurt - de altfel cel mai dificil aspect –, viabilitate fiscala pe termen lung si stimulente platite contribuabililor. Expertii in domeniu considera drept cea mai buna modalitate sistemul in care taxarea se face in perioada de plata a pensiilor, in timp ce contributiile sunt deductibile. Evident, abordarea este diferita pentru Pilonul II obligatoriu si Pilonul III optional. In acest din urma caz, pot exista deduceri din venitul global plafonate la un anumit nivel anual pentru a nu favoriza pe cei cu venituri foarte mari. In paralel, este utila si incurajarea economiilor private prin extinderea facilitatilor fiscale asupra asigurarilor de viata si a oricaror forme de economii.
